În al doilea rând, el are într-un fel sau altul o înţelegere cu părinţii. De ce copiilor săraci nu le aduce nimic, sau le aduce numai lucruri... mă rog, nu cele mai bune? Aşadar el, Moşul, e un soi de escroc. Fură cadourile şi apoi ia bani de la părinţi ca să le dea din ele şi copiilor lor.
Toate acestea ar putea fi explicate prin faptul că Moşul, de fapt, nu există, părinţii le cumpără copiilor cadouri şi le dau ca şi cum ar fi aduse de Moş. Această variantă explică şi de ce el nu aduce decât rar ceea ce copiii îi cer. Se comportă cam prea părinteşte.
Şi dacă pentru toate cele de mai sus există scenarii de răspuns, precum contul Moşului pentru cadouri, pe care părinţii cu bani îl alimentează de-a lungul anului... mai e şi faptul că mulţi dintre colegii lui se duc cu părinţii împreună la cumpărat cadourile. Se pare că trăim o vreme în care magia tainelor e înlocuită treptat de comoditatea sincerităţii fruste.