La interviul pentru angajare, după ce, probabil, făcusem o impresie bună, directorul îmi spune, deodată, că singurul lucru care mai rămâne de clarificat este salariul.
Nu mă aşteptam nicidecum la o decizie atât de rapidă şi nu eram pregătit pentru o negociere. Mi-a spus, totuşi, că, în cazul în care accept slujba, nu trebuie decât să aleg între două oferte. Le-am ascultat, stresat.
Nu mă aşteptam nicidecum la o decizie atât de rapidă şi nu eram pregătit pentru o negociere. Mi-a spus, totuşi, că, în cazul în care accept slujba, nu trebuie decât să aleg între două oferte. Le-am ascultat, stresat.
Prima ofertă însemna un salariu de pornire de 20.000 de lei pe an, cu o creştere de 500 de lei pe an. A doua ofertă însemna un salariu de pornire tot de 20.000 de lei pe an, cu o mărire de 125 de lei semestrial.
M-am întrebat, în mintea mea, dacă nu cumva e o capcană, iar directorul m-a rugat să decid pe loc.
Cât de greu poate să fie? Mărirea fiind sumă fixă, frecvenţa nu are rol multiplicativ. Prin urmare, la acelaşi salariu de pornire, m-aş alege cu un plus de 500 de lei pe an, în cazul primei oferte, în vreme ce a doua mi-ar aduce un plus de numai 250 de lei anual.
Am ales, evident, prima ofertă, pentru a nu părea prost. M-am dovedit totuşi, mai prost decât credeam, căci directorul mi-a arătat imediat că, în realitate, a doua ofertă era mai rentabilă!!!
Am ales, evident, prima ofertă, pentru a nu părea prost. M-am dovedit totuşi, mai prost decât credeam, căci directorul mi-a arătat imediat că, în realitate, a doua ofertă era mai rentabilă!!!
Problema a fost nu doar că am pierdut nişte bani de mărire, ci şi ratarea postului, care nu mi-a mai fost acordat, din pricina deciziei grăbite pe care o luasem.
Pentru a nu repeta greşeala mea, îţi ofer mai jos răspunsul la problemă, cu rugămintea evidentă de a încerca un răspuns precis înainte de a citi soluţia.
Pentru a nu repeta greşeala mea, îţi ofer mai jos răspunsul la problemă, cu rugămintea evidentă de a încerca un răspuns precis înainte de a citi soluţia.
Directorul a luat o foaie de hârtie şi mi-a arătat, ca la clasa întâi, cum evoulează salariul, semestrial, în cazul celor două oferte.
Oferta 1
|
Oferta 2
| |
Semestrul 1
|
10000
|
10000
|
Semestrul 2
|
10000
|
10125
|
Semestrul 3
|
10250
|
10250
|
Semestrul 4
|
10250
|
10375
|
Semestrul 5
|
10500
|
10500
|
Semestrul 6
|
10500
|
10625
|
PS. Situaţia e în întregime ficţională. Am povestit-o la persoana întâi de dragul povestirii, dar şi pentru că fiecare dintre noi s-ar putea confrunta, la un moment dat, cu o astfel de decizie.
UPDATE Câteva mici controverse m-au convins că soluţia mai are nevoie de o clarificare. Formularea problemei induce ideea (falsă) că prima ofertă este de 4 ori mai mare decât a doua, la interval de timp de 2 ori mai mare, aşadar, o ofertă de 2 ori mai bună.
Creşterea nr.1 nu este însă de 4 ori mai mare, ci doar de 2 ori mai mare decât creşterea nr. 2. Evident, 500 pe an înseamnă 250 de semestru: dublu, nu de 4 ori. Intervalul fiind, şi el, dublu, ofertele sunt, de fapt, echivalente ca rată a creşterii. Asta e tot.
Oferta nr. 2 este mai rentabilă, întrucât păstrează, de-a lungul timpului, avantajul din al doilea semestru.
UPDATE Victor, căruia îi mulţumesc pentru comentariu, a considerat că, prin capitalizarea salariului, poate obţine altfel de rezultate. Din păcate, a greşit adunările. Mă consider, aşadar, obligat, să reiau calculele, elaborate şi extinse, pentru a clarifica situaţia.
UPDATE Câteva mici controverse m-au convins că soluţia mai are nevoie de o clarificare. Formularea problemei induce ideea (falsă) că prima ofertă este de 4 ori mai mare decât a doua, la interval de timp de 2 ori mai mare, aşadar, o ofertă de 2 ori mai bună.
Creşterea nr.1 nu este însă de 4 ori mai mare, ci doar de 2 ori mai mare decât creşterea nr. 2. Evident, 500 pe an înseamnă 250 de semestru: dublu, nu de 4 ori. Intervalul fiind, şi el, dublu, ofertele sunt, de fapt, echivalente ca rată a creşterii. Asta e tot.
Oferta nr. 2 este mai rentabilă, întrucât păstrează, de-a lungul timpului, avantajul din al doilea semestru.
UPDATE Victor, căruia îi mulţumesc pentru comentariu, a considerat că, prin capitalizarea salariului, poate obţine altfel de rezultate. Din păcate, a greşit adunările. Mă consider, aşadar, obligat, să reiau calculele, elaborate şi extinse, pentru a clarifica situaţia.
Oferta 1
|
Oferta 2
| |||||
Semestrial
|
Anual
|
Total
capitalizat
|
Semestrial
|
Anual
|
Total
capitalizat
| |
S0
|
10.000
|
20.000
|
10.000
|
10.000
|
20.125
|
10.000
|
S1
|
10.000
|
20.000
|
10.125
|
20.125
| ||
S2
|
10.250
|
20.500
|
30.250
|
10.250
|
20.625
|
30.375
|
S3
|
10.250
|
40.500
|
10.375
|
40.750
| ||
S4
|
10.500
|
21.000
|
51.000
|
10.500
|
21.125
|
51.250
|
S5
|
10.500
|
61.500
|
10.625
|
61.875
| ||
S6
|
10.750
|
21.500
|
72.250
|
10.750
|
21.625
|
72.625
|
S7
|
10.750
|
83.000
|
10.875
|
83.500
| ||
S8
|
11.000
|
22.000
|
94.000
|
11.000
|
22.125
|
94.500
|
S9
|
11.000
|
105.000
|
11.125
|
105.625
| ||
S10
|
11.250
|
22.500
|
116.250
|
11.250
|
22.625
|
116.875
|
S11
|
11.250
|
127.500
|
11.375
|
128.250
| ||
