La mulţi ani, viteazule, acum te-ai făcut mare şi nu mai ai chef de poezii la nani. Dar lasă, că peste o vreme îţi vei aminti cu plăcere.
Cântec de adormit Pichitanul
Şi noaptea a alunecat în casă,
Tu, voinicelul meu, te-ai liniştit
Şi sper că ai avut o zi frumoasă
În jocul tău ai fost cuceritor,
Istoria ţi s-a-nchinat, completă,
Şi-ai devenit, în mod uluitor,
Cel mai viteaz copil de pe planetă
După atâtea aventuri ca-n basme,
Dintr-un voinic magnific şi rebel,
Dintr-un erou al marilor fantasme,
Te-ai transformat, din nou, în băieţel
Ai fost uriaş cu mantie cerească
Din aurori de aur şi smarald
Şi, iată, te-a primit să te-odihnească
Pătuţul tău cel moale şi cel cald
Şi-ţi aminteşti că-n pofta ta de viaţă
Ai mai făcut şi unele prostii,
Dar nu-i nimic, copiii-aşa învaţă
Şi tati te iubeşte orice-ar fi
Chiar când te lauzi şi eşti gură-spartă
Sau când eşti mic şi neajutorat
Tăticul te iubeşte şi te iartă
Şi te-ngrijeşte să devii bărbat
Dar şi când forţa ta va rupe gratii
Şi vei cânta al libertăţii tril
Tu vei rămâne tot băiatul tatii,
Te voi iubi şi-atunci ca pe-un copil
Căci ne-ntrerupt, uşor, ca apa morii,
Trec anii liniştiţi şi uniformi,
Visează deci, închide ochişorii
Şi, până mâine dimineaţă, dormi
Şi-n visul tău străluminat de lună,
Ca pe o vrajă veche dintr-un cult,
Să-ţi aminteşti şi vorba: Noapte bună,
Să ştii că tata te iubeşte mult!Tati, 2003