Am încercat un top 10, nu din proprie iniţiativă, ci fiind solicitat. Nu m-am putut opri însă la 10 romane, am ales 20 şi am adăugat un bonus, pour la bon bouche. Fiecărui roman i-am adăugat descrierea făcută de editorii săi români (cu o excepţie unde am apelat la Wikipedia), texte copiate la care nu am mai adăugat semnele diacritice şi prezint scuze pentru acest fapt fără precedent pe blogul lui Mihai Cuza.
Parfumul
Patrick Suskind
Iti poti inchipui, cititorule, o lume formata numai din parfumuri, duhori,
miresme? Iti poti inchipui un om care nu cunoaste viata decat mirosind-o? Ti-ai
dat seama ca vechiul si noul se pot distinge prin miros, ca orice cuta a
trupului tau e un receptacul de miresme si ca totul in lume are o amprenta
olfactiva? Stii ca fiecare om este un parfum inconfundabil, ca parfumul tau te
poate face anonim sau ireversibil? A fost odata un barbat care a descoperit in
distileria trupului sau un parfum trecator pe care voia sa-l stapaneasca pentru
totdeauna: parfumul de tanara femeie.
Observatia criticului: Cadrul este Franta de
secol XVIII. Cartea poarta insa unul dintre semnele de recunoastere a
capodoperei: iti schimba imaginea asupra lumii de azi. O imbogateste.
Aventurile lui Huckleberry Finn
Mark Twain
Eroul principal al romanului este un băiat pe nume Huckleberry Finn care trăieşte
în târguşorul american imaginar St. Petersburg, Missouri, situat pe râul
Mississippi, şi duce o viată de hoinar, până când o vaduvă îl ia să îl educe şi
să îl înveţe carte. Dar când prinsese şi el puţin gustul modului lui nou de viaţă,
apare tatăl său care îl răpeşte pe o insulă a râului, vrând astfel să îl dezveţe
cu forţa de bunele maniere proaspăt învăţate. Huck evadează de acolo, înscenând
totul ca şi cum ar fi fost omorât. El fuge pe o altă insulă unde se întâlneşte
cu un negru fugar pe nume Jim. Cei doi se duc pe o plută în statele libere, dar
în drumul lor ei întâlnesc doi hoţi care îl vând pe Jim ca sclav unui fermier,
unchiul personajului de roman Tom Sawyer. Huck fuge şi, împreună cu Tom, îl
eliberează pe Jim în stil eroic, fugind cu toţii in Teritoriul Indian.
Trainspotting
Irvine Welsh
„Cea mai buna carte scrisa vreodata... ar merita sa fie vinduta in mai
multe exemplare decit Biblia.” (Rebel, Inc.)
Welsh se considera mai degraba un „activist social” decit un scriitor,
romanele si povestirile sale avind ca personaje tineri din cultura marginala a
consumatorilor de droguri. Renton, Spud, Begbie sint citeva dintre figurile care-si
spun povestea in roman, folosind limbajul agresiv si argotic al scotienilor din
Leith. Problemele lor legate de consumul de heroina, dilemele sexuale,
intorsaturile ironice de situatie sint dublate de referinte constante la
conflictele etnice, religioase si fotbalistice, care fac parte din mecanismele
comunitatii din care provin.
„Irvine Welsh este cel mai bun lucru care s-a intimplat in literatura
engleza de decenii intregi.” (Nick Hornby)
Mătuşa Julia şi condeierul
Mario Vargas Llosa
Matusile vor fictiune, dar nu citesc literatura. Condeierii nu scriu carti,
dar produc mari cantitati de fictiune. O lume formata din condeieri si din
matusi e o lume in echilibru: cererea si oferta sunt egale.
Inainte de aparitia televizorului, in Peru, teatrul radiofonic, urmas al
romanului-foileton din gazetele secolului al XIX-lea si stramos al telenovelei,
asigura bunul mers al lumii. La Radio Central, un condeier de geniu manipuleaza
nevoia de oroare si amor a publicului din Lima. La Radio Panamericana, tanarul
redactor al stirilor tempereaza gustul pentru catastrofe al colaboratorului sau
si se indragosteste de o matusa prin alianta, Julia. El are 18 ani, e student
la Drept si scrie povestiri care nimeresc la cos, ea are 32, e bolivianca si
proaspat divortata. In timp ce avalansa scenariilor radiofonice scapa de sub
controlul fanaticului condeier, viata lui Mario si a Juliei scapa de sub
controlul familiei.
De un umor nestavilit, cartea lui Mario Vargas Llosa, dedicata Juliei
Urquidi Illanes, este unul dintre cele mai savuroase romane din literatura
sud-americana.
Un veac de singurătate
Gabriel Garcia Marquez
Un veac de singuratate este prima opera literara
de la Cartea Facerii incoace, care ar trebui citita de intreaga omenire (The
Times)
Publicat pentru prima data in 1967, romanul Un veac de singuratate a
fost cel care l-a consacrat pe autorul sau ca fiind unul dintre maestrii
narativei contemporane, aducindu-i in 1982 Premiul Nobel pentru
literatura.
In afara de faptul ca a scris o carte admirabila, Marquez a reusit sa se ia
la intrecere, de la egal la egal cu realitatea insasi, sa incorporeze romanului
tot ceea ce exista in comportamentul, memoria, fantezia sau cosmarurile
oamenilor, sa faca din naratiune un obiect verbal care sa reflecte lumea asa
cum este ea: multipla si oceanica. (Mario Vargas Llosa)
Numele trandafirului
Umberto Eco
Deopotriva roman politist si parabola despre adevar vazut din perspectiva
teologica, filosofica, scolastica si istorica, Numele trandafirului a
cunoscut un imens succes de public, fiind tradus in peste 35 de limbi si
ecranizat de Jean-Jacques Annaud in 1986, cu Sean Connery, Christian Slater si
F. Murray Abraham in rolurile principale.
In anul 1327, intr-o manastire izolata de lume, calugarii sint pe cale de-a
fi invinuiti de erezie. Singura lor speranta este ajutorul dat de un faimos
franciscan, fratele Guglielmo. Cind lucrurile par sa se limpezeasca intre
zidurile misterioasei abatii, calugarii incep sa moara unul dupa altul. Ca sa
descopere asasinul, inteleptul calugar, alaturi de ajutorul sau, Adso, se
afunda ca un adevarat detectiv in simboluri secrete si manuscrise codificate si
aproape isi pierde viata pe culoarele labirintice ale manastirii.
Alchimistul
Paulo Coelho
O data la cateva decenii, apare o carte care schimba pentru totdeauna viata
cititorilor sai. Alchimistul lui Paulo Coelho este o astfel de carte.
Singura noastra obligatie este sa ne realizam destinul. Extraordinarul roman al
lui Paulo Coelho a inspirat milioane de cititori din intreaga lume. Aceasta
poveste, uluitoare in simplitatea si intelepciunea ei, este despre un pastor
andaluz pe nume Santiago care isi paraseste casa din Spania, aventurandu-se in
Africa de Nord in cautarea unei comori ingropate in Piramide. Pe drum intalneste
o tiganca tanara si frumoasa, un barbat care isi spune rege si un alchimist,
care ii arata calea. Nimeni nu stie care este comoara sau daca Santiago poate
depasi obstacolele intalnite in drumul prin desert. Dar ceea ce incepe ca o
aventura copilareasca pentru a descoperi locuri exotice si bogatii lumesti se
transforma intr-o cautare de comori ce nu pot fi aflate decat inlauntrul tau.
Plina de seva, evocatoare si profund umana, povestea lui Santiago este un
etern indemn de a ne urma visele si de a ne asculta inima.
Papillon
Henri Charriere
Lansat in 1969, Papillon s-a dovedit unul dintre cele mai rasunatoare
bestselleruri si a fost acceptat in lumea intreaga cu un entuziasm
cuantificabil in milioanele de exemplare vandute si in ecranizarea
hollywoodiana imediata. Cartea reprezinta autobiografia unui fost ocnas, pe
care am putea-o descrie succint ca un refuz - refuzul de a accepta o conditie
nedreapta. Pe acest plan, integrat in literatura genului, Papillon se poate
revendica de la eroi de mare popularitate ca Jean Valjean sau Contele de Monte-Cristo,
beneficiind insa si de blazonul autenticitatii.Atingand dimensiuni homerice,
epopeea lui Papillon se intinde pe parcursul a treisprezece ani, din 1931 pana
in 1944, si totalizeaza unsprezece evadari, in conditii dintre cele mai
spectaculoase, si mii de kilometri strabatuti pe uscat sau pe apa.Nenumarate
episoade senzationale, zeci de fizionomii morale se succed in desfasurarea
acestui film uluitor, pe care memoria autorului il developeaza intr-un ritm
trepidant, cu o extraordinara precizie si forta de evocare.Daca maine numele
autorului s-ar pierde, Papillon ar deveni un erou pur literar, laolalta cu
acele personaje legendare de care oamenii nu se pot lipsi, fiindca reprezinta
una dintre ipostazele tipice ale eroului, aceea de victima protestatara a
injustitiei.
Jocul cu mărgele de sticlă
Hermann Hesse
Romanul creeazã un univers fascinant. Lumea a renuntat la valorile
materiale si a creat, undeva în Germania, o provincie a Castaliei, în care
singura realitate o constituie spiritul. Fiecare locuitor al acestei
lumi privilegiate e preocupat de cultivarea stiintelor si artelor, de
cercetarea creatiilor spirituale ale lumii. Muzica, matematica, filosofia sau
fizica sunt aici mai importante decât aurul, puterea sau plãcerea dupã care
aleargã lumea de dincolo de granitele Castaliei. Iar cea mai importantã creatie
a acestei utopii a spiritului o reprezintã jocul cu mãrgele de sticlã, o
disciplinã care combinã întreaga creatie spiritualã a omenirii într-un joc
gigantic care se bazeazã pe conexiuni, teme si spiritualitate.
Forma romanului este una de biografie. Într-un fel, creatia lui Hesse poate
fi numitã si roman al devenirii, deoarece urmãreste destinul lui Josef Knecht
din copilãria acestuia pânã în momentul mortii sale. Biograful Hesse ne
dezvãluie, dincolo de actiunile eroului si de interactiunea sa cu lumea
deosebitã a Castaliei, tot ceea ce se petrece în sufletul eroului. Acesta este
o fire transcendentã, care nu poate sã accepte realitatea din jur si simte
mereu nevoia sã depãseascã conditia în care se aflã. Si fiecare nou pas în
viatã, care îi aduce o nouã sigurantã si o nouã mãsurã a propriei sale
personalitãti, îi induce în acelasi timp o nouã dorintã de a merge mai departe,
de a depãsi noile limite care i-au fost impuse, de a gãsi o sigurantã superioarã.
Si, astfel, elevul modest ajunge elev de elitã, jucãtor cu mãrgele de sticlã,
repetitor si apoi chiar magister ludi sub numele de Josephus III, pentru ca, în
final, sã treacã dincolo de lumea care i se pãrea prea limitatã a Castaliei
spre realitatea lumii noastre, unde avea sã si moarã, trecând în eternitate si
în legendã.
Romanul este si o luptã între douã lumi. Lumea purã a Castaliei, din care
este eliminat orice instinct si cãreia îi este strãinã orice violentã, este o
lume a spiritului, a gândirii si a meditatiei purificatoare. O lume a jocului
fragil si totusi atât de profund cu mãrgele de sticlã. Ei i se opune lumea
exterioarã, lumea în care si noi trãim, lumea dezamãgirii si luptei continue,
lumea durerii si a dorintelor exclusiv materiale.
Sub diverse forme, aceste lumi se ciocnesc pe tot parcursul romanului, iar
eroul si, prin el, autorul, se întreabã care dintre ele este lumea cea
adevãratã, care dintre ele poate sã multumeascã sufletul omului. Este
grãitoare, în acest sens, alegerea finalã a lui Josef Knecht. Si totusi,
disputa dintre materie si spirit pare sã rãmânã si în mintea lui Hesse fãrã un
rãspuns definitiv.
Complexitatea romanului este mult mai mare. Personajele sunt deosebit de
fin creionate, adevãrate idei întruchipate în trupuri de om, iar meditatiile
lui Josef Knecht sunt meditatiile oricãrui om de spirit care reflecteazã la
lumea pe care o trãieste si la întrebãrile fundamentale ale vietii. Romanul
este captivant prin lumea pe care o creioneazã si prin puterea narativã a lui
Hesse.
Doctor Faustus
Thomas Mann
Doctor Faustus,
capodopera a literaturii secolului XX, imbina intr-un mod uluitor mitul gotic
al ispitirii doctorului Faust de catre diavolul Mefisto cu prabusirea politica
a Germaniei in bratele lui Hitler.
In plus, pentru cititorii rafinati, aduce cele mai frumoase capitole de
istorie si teorie muzicala din literatura.
Thomas Mann afirma: Romanul Doctor Faustus imi este cel mai scump, pur
si simplu fiindca m-a costa cel mai scump, fiindca am investit in aceasta opera
de septuagenar cea mai mare parte din viata mea, din fiinta mea launtrica,
daruindu-ma fara crutare, intr-o continua agitatie pe care n-am s-o uit
niciodata... Tin la aceasta carte ca la nici una din celelalte. Pe cel ce n-o
iubeste nu-l voi mai iubi nici eu. Iar cel ce se arata sensibil la inalta
tensiune sufleteasca... sub care se afla va avea toata recunostinta mea. Iar in ceea ce priveste
pe eroul sau acest Adrian, am marturisit deja in mica lucrare "Cum am
scris Doctor Faustus" ca nicicind nu am indragit o plasmuire ca pe el.
Maestrul şi Margareta
Mihail Bulgakov
Ce poate salva o lume in care raul produs metodic de om nu mai lasa loc
nici unui strop de speranta? Bineinteles, nimic din elementele lumii
paralizate. Si atunci e nevoie de ceva din afara. Diavolul ia chipul
iluzionistului Woland si se amuza sa puna pe jar Moscova, orasul unde Maestrul
si Margareta incearca sa-si traiasca iubirea. Departe in timp si spatiu,
Pontius Pilat il judeca pe Isus. Planurile aluneca unul spre altul,
intalnindu-se intr-o poveste a suferintei si sacrificiului si, abia astfel,
ceea ce nu poate fi rostit in viata de la Moscova se spune in cer. Impanzit de
date autobiografice, de aluzii livresti, religioase, demonologice, ezoterice,
monumentalul roman al lui Bulgakov da impresia paradoxala ca a fost scris
dintr-o suflare, antrenandu-si cititorul in iuresul nebunesc al intamplarilor
din Moscova anilor '30.
Marele Gatsby
Francis Scott Fitzgerald
In 1999, suplimentul
literar al ziarului The Washington Post declara Marele Gatsby
drept al doilea mare roman, dupa Ulise de James Joyce, scris in limba
engleza in secolul XX.
„Romanul lui Fitzgerald ilustreaza un episod anume din spectacolul
civilizatiei americane. Si o face cu ironie, cu patos si cu farmec. Marele
Gatsby este povestea captivanta, mistica si stralucitoare a epocii
jazzului.” (The New York Times: Books of the Century)
„Marele Gatsby este o explorare a Visului American, asa cum apare
acesta intr-o vreme corupta, si, totodata, o incercare de a descoperi granita
ascunsa care desparte realitatea de iluzie. Aici, iluziile par mai reale decit
realitatea insasi. Intrupate in personajele secundare ale romanului, ele
ameninta sa invadeze intregul peisaj. Pe de alta parte, realitatea este
intrupata si de catre Gatsby insusi; iar in masura in care se opune iluziilor
tangibile, tari, ea apartine spiritului, fiind mai degraba promisiunea decit
luarea in posesie a unei viziuni, credinta in posibilitatile vietii,
intrezarite, dar niciodata intelese. In America lui Gatsby, realitatea nu este
definita in sine. Ea apare lipsita de articulatii si frustrata.” (Marius
Bewley)
Robinson Crusoe
Daniel Defoe
Robinson Crusoe este una dintre scrierile lui Daniel Defoe a carei
celebritate a sporit o data cu trecerea timpului atât prin traducerea sa în
numeroase limbi, dar mai ales prin faptul ca ofera prilejul unui evantai de
abordari: roman de aventuri, cu întâmplari care te tin cu suletul la gura,
jurnal de calatorie, îndreptar de morala sau un veritabil manual de
supravietuire. Un roman pentru tineri, dar si pentru adulti, care, prin eroul
sau, naufragiatul Robinson, îndeamna la sinceritate si la cautarea necontenita
a adevarului.
Marile speranţe
Charles Dickens
Într-o fierărie de la marginea unei localităţi, situată la o distanţă de 5
ore cu poştalionul de Londra, îşi duce existenţa orfanul Pip ( pe numele de
botez Philip ), alături de sora şi de cumnatul lui ( dna Joe şi Joseph, zis Joe
Garger ). În timp ce cumnatul lui se purta cu multă delicateţe, micul Pip va
cunoaşte asprimea surorii, care nu uita să-i repete că-l „ţine ca-n palme” .
Două vor fi evenimentele care îi vor marca viaţa: întâlnirea, într-o seară,
în cimitirul localităţii, cu un evadat ( Abel Magwitch ) şi apoi vizitele săptămânale
la domnişoara Havisham, femeie care, în urma unei decepţii, se autoclaustrase
într-un decor ciudat.
O veste neaşteptată îi va aduce lui Pip imaginea unei perspective nevisate.
Avocatul Jaggers îl înştiinţează că va intra în posesia unei „averi frumuşele” şi
că este în dorinţa binefăcătorului ca băiatul să fie scos din mediul acela şi să
primească la Londra educaţia de „gentleman”. I s-a comunicat, de asemenea, că
numele acestuia va rămâne o taină până când persoana în cauză va crede de
cuviinţă să i se dezvăluie.
La Londra, Pip, numit de prietenul său Herbert Pocket, Hendel, va începe o
viaţă nouă, convins că situaţia actuală se datorează domnişoarei Havisham,
această închipuire fiind alimentată de dragostea pe care i-o purta Estellei,
fiica adoptivă a acesteia. Starea de incertitudine durează până în momentul în
care îşi dace apariţia binefăcătorul lui, acesta nefiind altul decât evadatul
din cimitir pe care Pip îl ajutase. Treptat, se ridică vălul misterului care
plana asupra personajelor. Aşa vom afla că Estella nu este fiica domnişoarei
Havisham, ci fiica puşcăriaşului Abel Magwitch, iar mama ei era actuala menajeră
a avocatului Jaggers, Molly, care, cu mulţi ani în urmă, făptuise o crimă din
gelozie. Estella, copil, fusese luată de domnişoara Havisham pentru a fi formată
după tiparul acela în care ura ei sălbatică, dragostea ei strivită şi mândria
ei rănită găsiseră cea mai aprigă răzbunare.
Condamnările repetate ale lui Abel Magwitch se datorau îndeosebi lui
Compeyson, un om cu purtări de „gentleman”, dar viciat, făcându-l mai întâi pe
Abel asociatul lui, ca apoi să poată da vina pe el. Compeyson a fost acela care
i-a pricinuit domnişoarei Havisham nesfârşita durere, părăsind-o în ziua nunţii,
după ce îşi însuşise o mare parte din averea ei, în colaborare cu Artur,
fratele ei.
După multe momente de continuă frică trăite de evadatul Abel Magwitch
(schimbându-şi numele în cel de Provis sau dl Campbell), acesta va fi denunţat
tot de Compeyson. Fu condamnat la moarte şi apoi se stinse în închisoare
înainte de înfăptuirea sentinţei. Acum Hendel îi va aduce la cunoştinţă lui
Magwitch, aflat pe patul de moarte, că fiica lui, Estella, despre care nu ştiuse
nimic, trăieşte şi că el o iubeşte. Compeyson, personajul care a provocat atâta
durere altora, îşi va găsi sfârşitul în Tamisa, în timp ce-l urmărea pe Abel. Estella,
după un mariaj nereuşit cu Bentley Drummle, se va însoţi cu Pip, acum om cu
situaţie ca urmare a unor plasamente băneşti într-o companie de navigaţie.
Gog
Giovanni Papini
O satira incisiva la adresa umanitatii si surprinzator de actuala chiar si
dupa trei sferturi de veac de la aparitie, Gog (1934) este considerat
una dintre cele mai reprezentative lucrari ale lui Papini, cititorul regasind
aici cu placere ironia muscatoare din Un om sfirsit, dublata de un umor
cuceritor. Atribuindu-si rolul de simplu traducator si editor al acestor
insemnari uluitoare ce ii sint incredintate intimplator si pe care hotaraste sa
le publice cu titlul de lectie morala la adresa societatii moderne, Papini
introduce in scena un personaj cu o infatisare stranie si un nume cu rezonante
biblice cutremuratoare: Gog, milionarul semi-salbatic, extravagant, care e
dispus sa incerce orice experienta in stare sa-i alunge plictiseala si care isi
petrece viata calatorind in jurul lumii si ascultind istoriile cele mai absurde
si mai nebunesti. In capitole concise si incarcate de umor, Papini face sa
defileze prin fata ochilor nostri o galerie impresionanta de personaje, de la
personalitati ilustre din domeniul literaturii, stiintei si politicii la
sarlatani marunti si grotesti strinsi in jurul lui Gog in speranta unui cistig.
Sarcastic si seducator, Gog are intregul farmec al unei carti care ne
incita inteligenta si careia ii place s-o sfideze.
„Daca scriitorii nu ar citi si cititorii nu ar scrie, treburile literaturii
ar merge infinit mai bine.“ (Giovanni Papini)
„Cind sint intrebat ce m-a impresionat cel mai mult la intoarcerea in
Italia, raspund fara nici o ezitare: Papini. Este lucrul cel mai grandios pe care
l-am gasit aici.“ (Giuseppe Prezzolini)
„Daca in acest secol cineva poate fi comparat cu Proteu egipteanul, acest
cineva este Giovanni Papini, care scria odata sub numele de Gian Falco, istoric
al literaturii si poet, pragmatist si romantic, ateu si mai apoi teolog.“ (Jorge
Luis Borges)
Crimă şi pedeapsă
Codul lui Da Vinci
Dan Brown
Dan Brown
"Opera unui geniu. Dan Brown e unul dintre cei mai buni, cei mai
inteligenţi scriitori." - Nelson DeMille
Aflat la Paris pentru o conferinţă, profesorul american de simbolistică şi
istoria artei Robert Langdon primeşte un telefon în toiul nopţii. Bătrânul
custode al Luvrului a fost asasinat în muzeu, în circumstanţe stranii, lăsând
un mesaj la fel de enigmatic ca zâmbetul Giocondei. Împreună cu Sophie,
specialistă în decriptare, Langdon începe o cursă frenetică pentru descifrarea
numeroaselor indicii ascunse în picturile lui Leonardo... şi nu numai. Paşii îi
poartă de la Paris la Londra şi apoi în Scoţia, pentru a dezvălui un mister păzit
cu străşnicie de secole, capabil să zguduie din temelii dogmele creştinătăţii.
De veghe in lanul de secara
J.D. Salinger
Romanul publicat in 1951 i-a adus autorului un renume universal. Putine
carti din literatura secolului trecut s-au bucurat de o asemenea atentie, atit
din partea criticii, cit si, cu mult mai important, din partea publicului. Scris
la persoana I, din perspectiva unui pusti de 17 ani, „De veghe in lanul de
secara” a devenit emblematic pentru toti adolescentii revoltati de ipocrizia
lumii adultilor. Holden Cauldfield – personaj din aceeasi categorie cu
Huckleberry Finn – lupta pentru propria identitate intr-o lume care
depersonalizeaza, uniformizeaza, distruge inocenta specifica fiintei umane. Armele
sale sint simple: o sinceritate debordanta, dublata de un extraordinar simt al
umorului, de la prima si pina la ultima pagina a cartii.
Pe vremea fluviului Amur
Andrei Makine
Un roman ca o poveste: a fost odata un fluviu care se numea Amur. Pe vremea
aceea, traiau intr-un sat siberian trei baieti pe cale de a deveni barbati:
Razboinicul, Poetul, Don Juanul. Trei ape le-au impartit universul
adolescentei: paraul Curentul, raul Olei si fluviul Amur, aflat la limita
inchipuirii lor. In satul pierdut in imensitatile albe ale taigalei, au dorit
femeia, au taiat drum in zapada si au trait primul miracol: un film cu
Jean-Paul Belmondo. Occidentul navaleste in micul cinematograf Octombrie
Rosu. Cei trei baieti revad filmul de saptesprezece ori la rand. Incep sa
inteleaga ca exista in viata lucruri perfect apolitice, perfect amorale si
straine de orice ideologie, cum ar fi niste coapse bronzate de femeie. Poate de
aceea povestea incepe undeva, in Siberia, si sfarseste, candva, la New York,
departe de vremea fluviului Amur.
Pe drum
Jack Kerouac
Pe drum, romanul cel mai cunoscut al lui Jack
Kerouac, este considerat o Biblie a Generatiei Beat.
Romanul este, in acelasi timp, o descriere a Americii anilor ’50 si a
beatnicilor, a tinerilor obsedati de exprimarea libertatii individuale, aflati
intr-o cautare frenetica a adevarurilor supreme, indiferent de mij-loacele
folosite, de la calatorii initiatice la sex si droguri. Pe drum are
multe accente autobiografice, personajul principal, Dean Moriarty, fiind un
alter ego al lui Neal Cassady, figura emblematica a generatiei beat.
Puşcăriaşul
Kurt Vonnegut
Walter F. Starbuck ar fi
putut deveni întruchiparea visului american. Fiu al unor imigranţi săraci care
au renunţat la numele est-european Stankiewicz, greu de pronunţat, tânărul a
beneficiat de ajutorul unui mare industriaş, care i-a plătit studiile la
Harvard. Însă viaţa lui Walter este plină de răsturnări
de situaţie şi de paradoxuri, astfel că la senectute acesta se pregăteşte să
intre la închisoare. Nu e prima lui condamnare. Walter, mărunt oficial
guvernamental, a mai stat în puşcărie şi după scandalul Watergate. Numai că, la
scurt timp după eliberare, viaţa îi rezervă o surpriză: o reîntâlneşte pe Mary
Kathleen, o iubită din tinereţe, care, deşi fără adăpost şi locuind în
subteranele New Yorkului, conduce din umbră omnipotenta şi omniprezenta
companie RAMJAC. Iar după moartea ei, Walter, legatar universal al lui Mary
Kathleen, va da frâu liber viselor idealiste de demult. Vise pentru care lumea
nu e pregătită şi pentru care Walter va trebui până la urmă să plătească...
Bonus:
Cît să-ntindem coarda?
David Lodge
David Lodge
Polly, Dennis, Angela si Adrian impreuna cu ceilalti prieteni si colegi de
scoala sint legati de traditie si de dogmele Bisericii Catolice, dar, in
acelasi timp, simt tentatiile societatii libertine – aparitia pilulei
anticonceptionale, disparitia iadului si crearea organizatiei Catolici pentru o
Biserica Deschisa. In anii ’60, lucrurile urmau sa se schimbe radical. Era
inevitabil. Totusi... Totusi, cit pot sa‑ntinda coarda? Pina unde isi pot
permite sa mearga? Si unde se vor opri, daca se vor opri vreodata?
„O stralucita comedie neagra.” (Time Out)
„Incredibil de comica. O carte magnifica!” (Graham Greene)
